Acum asculti

Titlu

Artist

Emisiune on air

Emisiune on air

Background

Un grup de indivizi lacomi urmaresc distrugerea unuia dintre cele mai importante situri arheologice din Romania! Situl Micia urmeaza sa intre pe lista UNESCO!

Scris de pe 13 februarie 2019

Patrimoniul Miciei nu se negociază și nu este izvor de profit

Proiectul de reabilitare a căii ferate (calea ferată de mare viteză), pe tronsonul Simeria –Arad lansează o provocare fără precedent atât pentru autoritățile ce gestionează acest important proiect de dezvoltare a infrastructurii naționale cât și pentru arheologia română. Este pentru prima dată când lucrări de amploare afectează un sit roman urban, relativ bine conservat, pe întreaga lui întindere. Este vorba de întreg ansamblul arheologic de la Micia (com. Vețel, jud. Hunedoara), sit clasat în Lista Monumentelor Istorice și Repertoriul Arheologic Național cu următoarele coordonate: Cod LMI: HD-I-s-A-03214, Cod Ran 92051.06. Ansamblul arheologic de la Micia este format din castru, vicus-ul militar, o posibilă zonă sacră poziţionată la sud-est de castru, canabae-le, şi cel puţin două necropole, una la vest iar alta la est de fortificaţie, cel puțin în stadiul actual al cercetării.

Informaţiile despre localitatea antică sunt creionate de un material epigrafic abundent (peste 250 de inscripții) dar şi de cercetări arheologice cu caracter de salvare şi sistematice. Pe baza analizei izvoarelor epigrafice s-a presupus că din punct de vedere administrativ Micia aparţinea teritorium –ului Ulpiei Traiana, evoluând către statutul de pagus. Aşezarea era condusă de doi magistraţi cu posibilitatea să fi existat şi un questor. Ceea ce este cert, din perspectiva considerării prezenţei unui vicus militar este faptul că, pentru întreaga provincie Dacia, doar de aici provin inscripţii care atestă o administraţie a unei aşezări de acest tip. Micia apare ca o importantă staţie vamală a Imperiului, punctul de intrare și de distribuție a mărfurilor de import şi un nod comercial legat de transportul de mărfuri pe Mureş. Cercetările arheologice au avut ca rezultat identificarea fazelor de funcţionare a castrului, dar mai ales, dezvelirea unui complex de edificii publice şi militare, concretizate într-un amfiteatru, două ansambluri termale, două temple, complexe de locuit şi elemente de tramă stradală. În ultimii ani cercetările au pus în evidenţă o parte din drumul imperial, anexe ale amfiteatrului şi elemente de tramă stradală faţă de care se orientează o serie de structuri de locuire şi ateliere de prelucrare a bronzului. Micia apare ca o aglomerare urbană de mari dimensiuni, raportată nu doar la nivel național ci la întreg Imperiul Roman, fiind unul dintre cele mai de notorietate structuri de acest tip în cadrul comunității științifice internaționale. Sediu al unei forțe militare de temut, care asigura securitatea acestei părți a imperiului, castrul de la Micia a adăpostit un număr neobișnuit de trupe stabile (cohors II Flavia Commagenorum sagittaria, ala I Hispanorum Campagnorum și numerus Maurorum Miciensium) precum și alte unități ale trupelor staționate în Provincia Dacia. Datorită acestor caracteristici unice, nu doar pentru provincia Dacia ci și pentru întregul imperiu roman, întreg situl se află în procedura complexă de clasare UNESCO, fiind monitorizat cu precădere de forurile naționale și internaționale.

Proiectul de reabilitare a căii ferate traversează practic întregul ansamblu pe o lungime de 2 km., chiar prin zona sa centrală, de maximă concentrare a edificiilor, locuirii urbane și cimitirelor. De asemenea, castrul roman este și el traversat, pe întreaga sa lățime, de la E la V. Suprafața afectată din centrul sitului de la Micia este de cca. 4 Ha!

Este pentru prima dată, în istoria arheologiei române și a gestionării și protecției patrimoniului cultural național și mondial când ne aflăm în fața unei astfel de situații, față de care, având în vedere condițiile specifice impuse de către legislația românească și europeană în vigoare, de către convențiile internaționale semnate și ratificate de către statul român și nu în ultimul rând de către condițiile specifice impuse de gestionare proiectelor realizate cu fonduri UE, vor trebui aplicate o serie de proceduri specifice, respectând principiul european “dezvoltatorul plătește”.

Astfel, importanța și complexitatea ansamblului arheologic de la Micia, este subliniată și de ultimul comunicat al Comisiei Naționale Limes, organism instituit pentru gestionarea Programului Național Limes, considerat o prioritate de actuala guvernare, după cum atestă punctul 20. din Capitolul cultură,culte,minorități din Programul de Guvernare 2017-2020 .

Potrivit acestui comunicat “începând cu finele anului 2016, Comisia Naţională de Arheologie (CNA) a atras atenţia asupra impactului pe care aceste lucrări îl vor avea asupra sitului arheologic clasa A Micia (aflat pe traseul proiectului de CF între kilometri 489 + 200 – 491 + 700). Înţelegând deopotrivă importanta sitului arheologic şi a lucrărilor de infrastructură, s-a solicitat luarea tuturor măsurilor administrative, legislative şi financiare ca cercetările arheologice preventive necesare lărgirii culoarului feroviar, precum şi a drumurilor tehnologice de deservire care afectează situl să fie demarate cât mai curând posibil pentru a nu afecta nici situl si nici termenele de execuţie ale lucrării. Adresele au rămas fără răspuns din partea Ministerului Transporturilor. În adrese se detaliau atât constrângerile legate de protecţia patrimoniului, cât şi soluţiile concrete de rezolvare în timp util a situaţiei, astfel încât proiectul să poată fi derulat, cu afectarea minimă a sitului.

Comisia Naţională Limes coordonează activitatea de documentare a siturilor care compun Graniţele Imperiului Roman de pe teritoriul României, în vederea înscrierii acestora în Patrimoniul UNESCO, prin urmare reprezintă forul responsabil cu stabilirea gradului de autenticitate şi integritate a siturilor care compun aceste graniţe, în conformitate cu prevederile şi Convenţiile internaţionale, accesibile on-line (http://whc.unesco.org/en/guidelines).” Tot în același comunicat se precizează faptul că “situl arheologic de la Micia va fi înscris şi pe Lista lndicativă Naţională. De aceea, pentru a preveni intervenţiile de natură să afecteze monumentele subterane, sugerăm o atenţie sporită atunci când va fi realizată cercetarea arheologică preventivă şi vor fi stabilite măsurile de punere în valoare a monumentelor, în cazul unor descoperiri semnificative, ilustrate, de altfel, în cercetările non­invazive realizate recent de către echipa de cercetare autorizată de către MCIN pentru realizarea cercetărilor arheologice sistematice. Din aceste motive, sugerăm că toate cercetările arheologice viitoare. preventive sau sistematice, să fie realizate sub coordonarea responsabilului ştiinţific al sitului şi a reprezentanţilor Instituţiei coordonatoare a cercetărilor, cei mai în măsură să asigure expertiza ştiinţifică, valorificarea şi administrarea monumentului, ca o garanţie în plus în vederea păstrării autenticităţii şi integrităţii sitului. Pentru viitorul management al sitului sunt esenţiale şi propunerile de valorificare ale acestuia, care trebuie să cuprindă, ca parte esenţială a ghidurilor operaţionale, şi accesul la situl arheologic. Or, proiectele de infrastructură trebuie să evite blocarea acestui acces, amenajându-se căi de legătură.”

Având în vedere toate cele expuse mai sus precum și sublinierea faptului că “principalul deţinător de interese în realizarea unei reţele naţionale feroviare sigure şi funcţionale precum şi în protecţia şi conservarea patrimoniului cultural naţional este statul român, că ambele domenii sunt domenii ce ţin de securitatea naţională, atât eu personal cât și CNL am solicitat tuturor decidenţilor o abordare profesionistă şi realistă în ceea ce priveşte termenele de execuţie, finanţarea şi soluţiile de punere în valoare ulterioare a sitului, în condiţiile finalizării proiectului de infrastructură feroviară.

În acest moment, pe baza investigațiilor non invazive realizate în ultimii trei ani dar și a studiului de arhivă referitor la descoperirile anterioare și situația arheologică constatată la construirea drumului Național 7, în aceleași coordonate cu proiectul de reabilitare, pe baza cercetărilor arheologice sistematice efectuate în ultimii 80 de ani în situl de la Micia, opinăm că acesta va afecta:
– Nivelurile post romane și perioada migrațiilor timpurii (secolele IV – X p. Chr) – o direcție de cercetate de interes strategic în elucidarea proceselor istorice generate de marile mișcări de populații ce au avut ca rezultat etnogenezele popoarelor din această parte a Europei.!
– ansamblul arheologic datat în epocă romană – secolele II – III p. Chr. Proiectul traversează o parte a necropolei (cimitirului) de Est de-a lungul probabil a Drumului Roman spre Particum, mijlocul așezării urbane (cel putin două faze de funcționa cu minim patru niveluri intemediare – clădiri publice și private, anexe, tramă stradală, monumente), taie castrul de piatră pe jumătate, afectand major inclusiv posibila clădire a comandamentului și restul edificiilor din centrul castrului, locuirea extra-muros din partea de vest și o parte din cimitirul de Vest al așezării.
– perioada anterioară stăpânirii romane – indicii în cercetare pentru prezența a unor structuri anterioare stapânirii romane, aparținînd celei de-a doua epoci a fierului și civilizației dacice (sec II a.Chr. – I p. Chr.)
– structuri arheologice aparținand preistoriei – Cultura Coțofeni (eneolitic) și Cultura Wietemberg (epoca bronzului).

Această complexitate și dificultate a cercetării, întărită de necesitatea gestionării unei cantități enorme de material arheologic – patrimoniu mobil, ce va presupune un efort de gestionare fără precedent, necesită o abordare potrivit standardelor de bună practică în domeniu și bunelor modele europene, cu atât mai mult cu cât investiția se derulează în anul deținerii de către România a Președenției Rotative a Consiliului Europei.

Situația pare, în acest moment blocată datorită fapului că proceurile comerciale și de achiziții ale serviciilor realizate de către beneficiar (CFR – Statul Român) și Antreprenor au ignorat avertismentele specialiștilor și documentațiile întocmite la faza de SF. Astfel, o asemenea chestiune, de importanță națională, nu poate fi lăsată de latitudinea unui contract comercial cu o entitate a cărui scop este profitul ci presupune un demers asumat și finanțat de statul român, ca principal deținător de interese.

În calitate de responsabil științific al sitului de la Micia, atrag atenția asupra necesității cercetării și conservării patrimoniului mobil și imobil deținut de acest sit. În acest moment, dar și în ultimii 20 de ani, colectivul de cercetare cuprinde specialiști de la Muzeul Național de Istorie a României din București și Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva. Ambele instituții au conlucrat, colaborat și cooperat exemplar pentru asigurarea nevoilor de protecție și de cercetare a sitului. Materialul arheologic, impresionant calitativ și cantitativ, este parte a colecțiilor celor două muzee.

Solicit, de urgență, demararea unui dialog între MCIN și Ministerul Transporturilor care să aiba ca finalitate demararea unui Program Național de Cercetare, cu finanțare adecvată și direct de către statul român, fără intermediari, care să acopere resusele, procedurile și dotările logistice necesare unui astfel de demers!
Fac un apel, de asemenea, ca lucrările de cercetare arheologică preventivă să fie permanent monitorizate de structurile deconcentrate ale MCIN și de Comisia Națională de Arheologie.

Îmi exprim regretul, pe această cale, față de situația bizară în care un sit de o asemenea valoare face obiectul unui contract comercial, pe baza regulii “prețul cel mai mic”, în ciuda tuturor documentelelor și documentațiilor trimise către CFR România de către Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, încă din faza de Studiu de Fezabilitate, ce atrăgeau atenția asupra complexității Miciei.

Cum a fost posibil ca statul român să ignore așa ceva?
Cine sunt vinovații?
Cum a fost posibil să fie ignorate un intreg colectiv de cercetare și două instituții prestigioase ce s-au îngrijit de patrimoniul Miciei?

Afectat de construcția inițială a căii ferate, în perioada austriacă, desfigurat grav de amplasarea Termocentralei Mintia, în anii 80 ai secolului trecut, situl de la Micia iși cere dreptul, azi, în România, țară UE, la o corectă cercetare și protecție. Nu putem aduce timpul înapoi pentru a repara tot ce s-a distrus dar este datoria noastră să nu mai permitem astfel de exerimente!

Patrimoniul nu se negociază, nu este izvor de profit iar un responsabil științfic incomod nu se schimbă pe baza unor unor criterii comerciale!

12.02.2019
Dr. Mihaela Simion
Arheolog expert
Responsabil științific al sitului de la Micia